- anarhíe
- s. f., art. anarhía, g.-d. anarhíi, art. anarhíei
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
anarhíe
Look at other dictionaries:
anarhie — ANARHÍE s.f. 1. Stare de dezorganizare, de dezordine, de haos într o ţară, într o instituţie etc. 2. Atitudine de nesupunere, de indisciplină a individului faţă de o colectivitate organizată. – Din fr. anarchie. Trimis de RACAI, 17.04.2009. Sursa … Dicționar Român
anarhic — ANÁRHIC, Ă, anarhici, ce, adj. Care se referă la anarhie, care este propriu anarhiei, care duce la anarhie; care dovedeşte indisciplină. ♦ Care nu (mai) este organizat, care şi a pierdut organizarea, funcţionarea normală; dezorganizat, haotic. –… … Dicționar Român
anarhism — ANARHÍSM s.n. 1. Stare de anarhie. 2. Curent politic şi social care neagă în genere orice putere de stat. ♦ Atitudine a anarhistului. – Din fr. anarchisme, rus. anarhizm, germ. Anarchismus. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
dezmăţ — DEZMẮŢ, dezmăţuri, s.n. 1. Purtare neruşinată, dezmăţată, imorală; destrăbălare, deşănţare, dezmăţare. 2. fig. Debandadă, haos (2), anarhie. – Din dezmăţa (derivat regresiv). Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Dezmăţ ≠ ordine, rânduială … Dicționar Român
disciplină — DISCIPLÍNĂ, (2) discipline, s.f. 1. Totalitatea regulilor de comportare şi de ordine obligatorii pentru membrii unei colectivităţi. ♦ Ordine; spirit de ordine, deprindere cu o ordine strictă. 2. Ramură a unei ştiinţe; p. gener. Ştiinţă. – Din fr … Dicționar Român
